Punți dentare
Punţile dentare sunt proteze dentare fixe cimentate pe dinţii stâlpi existenţi ai pacientului, construite cu scopul de a înlocui unul sau mai multi dinţi lipsă (nu mai mult de 3 dinţi lipsă alăturaţi). Punţile sunt o alternativă la implanturi.
Condiţia ca o punte sa aibă rezistenţă în timp este ca dinţii stâlpi (ce susţin lucrarea și mărginesc spaţiul edentat ) să aibă o bună implantare osoasă. Punţile dentare pot fi realizate și pe implanturi vecine.
Punţile dentare pot fi:
- metalo-ceramice
- metalo-acrilice
- ceramice pe suport de Zirconiu
Ce tip de lucrare să alegi?
Recomandările noastre:
- în zona frontală unde estetica este primordială – coroanele integral ceramice sau pe suport de Zirconiu
- când gingia este subţire și de culoare roz pal – coroane integral ceramice sau pe suport de Zirconiu
- în zona laterală (molari) unde forţa masticatorie este mare iar estetica nu primează – coroane sau punţi metalo-ceramice
- în zona laterală (premolari) unde dinţii sunt vizibili și se descoperă şi gingia în timpul vorbitului sau atunci când zâmbiţi – coroane sau punţi ceramice pe suport de Zirconiu.
Coroanele dentare trebuie igienizate printr-o tehnică corectă de periaj precum și cu mijloace auxiliare (aţă dentară – Floss, super-Floss și duşuri bucale).
Controlul radiologic și recomandările medicului dumneavoastră vă pot lungi viaţa lucrărilor protetice dar ceea ce trebuie să cunoașteţi este faptul că o coroană sau punte dentară trebuie înlocuită după un interval de 8-10 ani datorită faptului că gingia se retrage în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă şi mai ales atunci când suferiţi de afecţiuni parodontale.
De ce să înlocuieşti un dinte lipsă?
Extracţia dentară creează pe arcadă un spaţiu liber. Atunci când apare acest spaţiu, dinţii au tendinţa naturală să migreze. Migrarea poate avea loc atât în plan vertical cât și în plan orizontal.
Dintele antagonist spaţiului edentat va „coborâ” sau „ridica” iar dinţii vecini se vor înclina spre spaţiul edentat. Consecinţa acestui fapt va determina:
- ocluzie deficitară cu efecte asupra articulaţiei temporo-mandibulare (dureri si masticaţie deficitară).
- probleme parodontale – în spaţiile create igiena este greu de realizat, se vor acumula resturi alimentare care vor produce mai întâi inflamaţie gingivală cu sângerare, dezgolirea rădăcinii cu risc de carie și sensibilitate la stimuli, apariția de pungi parodontale care slăbesc inserţia dintelui în os şi duc la mobilizarea și pierderea altor dinţi. Astfel un dinte extras și neînlocuit atrage dupa sine pierderea altor dinţi.
- probleme estetice - aspectul facial are de suferit (obrajii și buzele par căzute), anumite sunete nu mai sunt pronunțate corect şi nu în ultimul rând pacientul refuză să mai zâmbească.