Adiții osoase și membrane
În urma extracţiei dentare, osul alveolar ( suportul osos al dintelui ) începe să sufere un proces de resorbţie atât în plan vertical (scurtare), cât şi în plan orizontal ( îngustare ). Astfel, în primele luni după extracţie, osul se resoarbe 1-3 mm în plan vertical şi 3-5 mm în plan orizontal. Ritmul de resorbţie osoasă este de 25% în primul an, la 3 ani după extracţie osul fiind resorbit în proporţie de 40-60% şi continuă apoi toată viaţa într-un ritm de 1%. La 5 ani după extracţie un os care avea o grosime de 8 mm poate să ajungă la o grosime de 3 mm.
Un os scurt şi îngust nu poate primi un implant corespunzător ca lungime şi diametru, de aceea masa osoasă trebuie refăcută cu grefe osoase şi membrane de origine diferită.
Augmentarea (adiția) osoasă
Augmentarea (adiţia) osoasă este intervenția chirurgicală care se efectuează asupra osului maxilar resorbit pentru a-i mări volumul cu ajutorul unor materiale substitutive – biomateriale.
Biomaterialele sunt compatibile din punct de vedere biologic, mecanic şi funcţional cu organismul uman astfel putând realiza regenerarea osoasă şi tisulară a osului resorbit.
Există două tipuri de biomateriale:
- materiale de adiţie
- membrane de regenerare
Materiale de adiţie
Materiale de adiţie pot fi clasificate în funcţie de natura lor in:
- autogene sau autologe – fragment de ţesut osos recoltat de la acelaşi individ, intraoral ( menton, tuberozitate maxilară, creastă edentată ) sau extraoral (creastă iliacă , tibie)
- alogene – os uman obţinut din bănci de os
- heterologe sau xenogene – os recoltat de la alte specii ( vită, porc)
- aloplastice – materiale sintetice ( sulfat de calciu, fosfat tricalcic, hidroxiapatită,etc)
Membrane de regenerare
Membrane de regenerare sunt bariere confecţionate din diferite materiale resorbabile sau neresorbabile care separă defectul osos ( refăcut cu materialul de adiţie) de lamboul mucoperiosal. În afara rolului de contenţie, membrana împiedică proliferarea celulelor epiteliale din lambou spre defectul osos.
Membranele pot fi clasificate în:
- resorbabile – se resorb în câteva luni şi sunt realizate din colagen de origine animală.
- neresorbabile – necesită îndepărtarea de către medic după vindecarea plăgii; sunt din titan, teflon sau gore-tex.
Biomaterialele pot fi utilizate în următoarele situaţii clinice :
- refacerea substratului osos în cazul inserării implanturilor (sinus lift intern, sinus lift extern, creste atrofiate)
- refacerea anumitor defecte osoase de cauză traumatică (accidente) sau în urma chistectomiilor
- după intervenţii parodontale la dinţi cu resorbţie verticală, în pâlnie, cu furcaţia descoperită, dinţi cu uşoară mobilitate.
Deşi intervenţia chirurgicală de augmentarea este complexă, pacientul o suportă tot atât de uşor ca şi o intervenţie stomatologică de rutină.
Succesul intervenţiilor de augmentare depinde foarte mult de tipul de grefă osoasă utilizată (autogrefă, alogrefă, heterogrefă, grefă sintetică), cât şi de tipul de membrană (resorbabilă sau neresorbabilă).
Biomaterialele selectate de clinica Dentotal sunt capabile să conducă la regenerarea şi refacerea țesuturilor pierdute fără să genereze alte complicaţii pacientului (de natură infecţioasă sau alergică).
Bio-Oss ( Geistlich Elveţia)
Este o substanţă minerală osoasă de origine bovină având o morfologie similară osului uman. Datorită compoziţiei chimice naturale şi a structurii sale, Bio-Oss poate fi resorbit încet de celulele osoase, având un rol deosebit în procesul de remodelare osoasă şi de stabilizare a volumului osos pe o perioadă lungă de timp.
Bio Gide (Geistlich Elveţia)
Este o membrană de colagen, cu rol de barieră bistratificată ce ajută la menţinerea osului adiţionat, blocarea creşterii în interior a ţesutului moale,regenerarea osoasă şi în final vindecarea zonei operate.